Despre endoscopie

Endoscopia digestiva superioara numita adesea si endoscopie, EDS, esofago-gastro-duodenoscopie sau fibrogastroscopie este o procedura care permite medicului sa examineze in mod direct la vedere partea superioara a tractului digestiv: esofagul, stomacul si prima parte a intestinului subtire.

Aceasta vizualizare se face cu o camera video care filmeaza in timp real mucoasa si care se afla la capatul unui tub foarte flexibil cu grosimea de 8-9 mm (endoscop sau gastroscop).

Endoscopul se introduce la nivelul gurii, fara a necesita un efort semnificativ de inghitire din partea pacientului.  In plus, introducerea acestuia nu afecteaza respiratia, mentinerea unei respiratii lente si ampla in timpul endoscopiei putand ajuta la relaxarea pacientului.

Pentru vizualizarea corecta a structurilor digestive, prin endoscop se poate introduce aer suplimentar in esofac, stomac si intestine. Introducerea aerului poate provoca discomfort, similar unei senzatii de balonare, care insa dispare dupa cateva episoade de eructatie (aerul iese din stomac pe gura).

In timpul endoscopiei, medicul va cauta semne de inflamatie (esofagita, gastrita, duodenita), sangerare, ulcere sau tumori.

Endoscoapele nu sunt de unica folosinta, dar sunt dezinfectate dupa fiecare utilizare cu ajutorul unor detergenti speciali, conform protocoalelor  internationale bine reglementate, pentru a preveni transmiterea  diverselor infectii.

In timpul endoscopiilor, pot aparea complicatii precum

• iritatia la locul de punctie venoasa este o complicatie minora- se recomanda  aplicatii locale cu gheata si, eventual, un gel cu heparina (Lioton, Hepatrombin)
• sangerare minima la locul de biopsie sau dupa excizia unui polip – in special daca luati tratament antiagregant/anticoagulant; de obicei sangerarile sunt auto-limitate si nu necesita transfuzii.
• complicatiile majore de tipul perforatiei, pneumoniei de aspiratie sau de tip cardio-respirator, datorate in principal sedarii, sunt foarte rare.

Riscurile endoscopiei se manifesta mai ales la varstnici, la bolnavii de plamani, la cardiaci si la cei instabili hemodinamic.

Dupa efectuarea endoscopiei, pacientul poate parasi clinica, dar se va afla sub efectul medicamentelor administrate pe toata durata zilei respective.

Ce se intampla de fapt? Cum se desfasoara endoscopopia digestiva superioara?

Procedura se deruleaza pe o perioada care poate varia de la cateva zeci de secunde la cateva minute.

Pacientul este culcat pe partea stanga si i se administreaza, la nivelul cavitatii bucale, cu ajutorul unui spray, o substanta care amorteste fundul gatului. Dupa administrare, pacientul nu trebuie sa manance sau sa bea timp de 30-60 de minute, pana cand senzatia de amorteala a gatului dispare.

Pe timpul explorarii, pacientii vor tine intre dinti o piesa speciala din plastic, similara unui mustiuc , prin care trece endoscopul si care serveste atat la protejarea danturii, cat si a aparatului.

In timpul explorarii, pot fi prelevate probe (biopsii) de la nivelul mucoasei gastrice, de exemplu pentru a depista prezenta bacteriei Halicobacter pylori. Aceste prelevari nu sunt deloc dureroase. In cadrul examinarii, poate fi necesara si efectuarea altor proceduri: dilatarea stricturilor, extragerea unor polipi sau tratamentul unor ulcere care sangereaza.

Semne si simptome

Cele mai frecvente motive care pot justifica endoscopia digestiva superioara sunt:

• excluderea unor boli ale esofagului, stomacului sau intestinului inaintea interventiilor chirurgicale pentru slabit;
• diagnosticarea infectiei cu bacteria Helicobacter pylori – care se face cu mai mare acuratete  prin prelevarea de probe in timpul endoscopiei; este importanta diagnosticarea si apoi tratarea acesteia deoarece poate produce gastrita, ulcer sau cancer gastric.
• evaluarea esofagului, stomacului si intestinului dupa interventiile chirurgicale pentru slabit pentru a diagnostica complicatii care pot aparea imediat sau ulterior.
• durerea/disconfortul localizate in abdomenul superior.
• boala de reflux gastroesofagian ( manifestata frecvent prin pirozis/jeragaie- senzatia de arsura  pe piept data de acidul gastric care se intoarce in esofag si/sau regurgitatii alimentare (venirea acidului sau chiar a alimentelor inapoi pe gat); intoarecea repetata a acidului din stomac in esofag poate genera in timp inflamatie la nivelul esofagului (esofagita de reflux) sau chiar cancer esofagian.
• greata sau varsaturi persistente.
• hemoragia digestiva superioara (varsatura cu sange, in “zat de cafea” sau emisia unui scaun negru “ca pacura”); aceasta forma de hemoragie interna este o urgent si poate fi diagnosticata dar si tratata cu ocazia endoscopiei, evitandu-se interventiile chirugicale complicate.
• dificultati la inghitire – care pot aparea ca urmare a unor ingustari ale esofagului (stenoze) sau a unor tumori; reprezinta situatiile in care alimentele sau lichidele se opresc in esofag dupa ce sunt inghitite si sunt apoi vomitate
• boli ale esofagului, stomacului si intestinului a caror existent este suspectata la alte examene (tranzit baritat, tomografie computerizata – CT sau rezonanta magnetica nucleara – RMN) si a caror existent trebuie confirmata prin endoscopie, care poate pune diagnosticul definitiv.
• confirmarea vindecarii unor boli diagnosticate anterior: ulcere, polipi, tumori, infectii cu Helicobacer pylori.
• extragerea unor corpi straini inghititi accidental, cum ar fi protezele dentare