Cancerul colo-rectal este o afectiune frecventa si severa, reprezentand a doua cauza de deces prin cancer. Incidenta bolii creste de la varsta de 40 ani, 90% din cancere aparand la varsta de peste 50 ani. Aproximativ una din trei persoane care dezvolta cancer de colon moare din cauza bolii.

Potrivit dr Cosmina Vladut, medic specialist gastroenterologie si endoscopie la Delta Hospital, pentru a ameliora evolutia si prognosticul bolii, foarte importante sunt diagnosticarea si tratamentul cat mai precoce, precum si diagnosticarea si îndepartarea leziunilor premaligne (precanceroase) si anume polipii colonici.

Factorii de risc pentru cancerul colo-rectal sunt:

• varsta peste 50 ani
• istoricul familial de cancer de colon sau polipi
• fumatul
• obezitatea
• consumul de alcool
• dieta (consumul de carne rosie)
• sedentarismul

Pe de alta parte, simptomele asociate cel mai frecvent cu acest tip de cancer (colo-rectal) sunt:

• sangerarea la scaun
• de la o cantitate mica de sange care apare la sfarsitul scaunului  sau amestecata cu materile fecale, pana la materii fecale colorate negru sau grena

• modificarile la nivelul tranzitului intestinal
• diaree, constipatie, alternanta constipatie-diaree

• dureri abdominale sau rectale persistente, carora nu li s-a identificat o alta cauza

• anemia feripriva
• Scadere hemoglobinei si a fierului

• oboseala marcata
• scaderea in greutate

Toate simptomele mentionate reprezinta indicatii pentru examinarea endoscopica a tubului digestiv inferior.

Vizavi de existenta unor motive pentru realizarea unei colonoscopii, Cosmina Vladut considera ca aceasta procedura trebuie realizata, in conditiile in care riscul acestui cancer creste odata cu varsta.

Riscul de cancer colo-rectal create odata cu varsta, de aceea in multe tari se implementeaza deja programe de screening de cancer colo-rectal care constau in investigarea populaţiei normale, sanatoase incepand de la varsta de 50 ani sau mai devreme, in functie de factorii de risc

dr Cosmina Vladut,

medic specialist gastroenterologie si endoscopie la Delta Hospital

In ceea ce priveste riscul de dezvoltare a cancerului colo-rectal, exista o serie de intrebari care pot ajuta la stratificarea pacientilor.

Intrebari pentru stratificarea pacientilor cu risc de dezvoltare a cancerului colo-rectal

• Ati fost diagnosticat deja cu cancer colo-rectal sau polipi colonici adenomatosi (polipii adenomatosi sunt un tip histologic de polipi)?
• Ati avut boală inflamatorie colonica? (rectocolita ulcero-hemoragică/boala Crohn)
• Vreun membru al familiei dumneavoastra (ruda de sange) a fost diagnosticat cu cancer colonic sau cu polipi adenomatosi ?
• Daca da, cate rude/ ce grad de rudenie aveati/ la ce varstă au fost diagnosticati?

Daca raspunsul la intrebarile mentionate este “nu”, pacientul se confrunta cu risc mediu de a dezvolta, de-a lungul vietii, cancer colo-rectal, risc care creste insa după varsta de 50 ani. De aceea, in cazul acestui pacient, se recomanda efectuarea primei colonoscopii la varsta de 50 ani, cu repetarea ulterioara la fiecare 10 ani, dacă explorarea a fost normala.

In cazul in au existat antecedente familiale (membru al familiei / ruda de sange) de cancer colo-rectal, atunci pacientul se confrunta cu un risc mai mare decat populatia normala in ceea ce priveste dezvoltarea acestui tip de cancer. Daca o ruda de gradul I (mama/ tatal, sora/ fratele, fiul/ fiica) s-a imbolnăvit de cancer colo-rectal sau a dezvoltat polipi la o varsta tanara (sub 60 ani), atunci este indicat ca pacientul sa faca o colonoscopie de screening pentru cancer colo-rectal incepand de la varsta de 40 ani sau cu 10 ani mai devreme decat a debutat boala la ruda sa.

Daca pacientul are doua rude de gradul I cu cancer colo-rectal sau polipi, indiferent de varsta lor la diagnostic, atunci el are aceeasi indicatie: sa efectueze colonoscopia incepand de la vârsta de 40 ani. În cazul în care există o rudă de gradul I cu cancer colorectal sau polipi la vârstă de peste 60 ani sau două rude de gradul II cu CCR sau polipi, pacientul trebuie să efectueze colonoscopia la vârstă de 50 ani.

Colonoscopia

Colonoscopia este explorarea de electie pentru diagnosticarea cancerului colo-rectal si consta, concret, in examenul la vedere al partii distale a tubului digestiv (colonul- intestinul gros si rectul).

Colonoscopia se efectueaza prin insertia, la nivelul anusului, a unui dispozitiv numit colonoscop (un tub flexibil cu diametrul de 12,8 mm) si avansarea lui de-a lungul intregului intestin gros.

Avantajele colonoscopiei faţă de alte metode de investigare a suspiciunii de cancer colo-rectal (testul hemoragiilor oculte in fecale, colo-tomografia, irigografia)

• se vizualizează direct leziunile
• se pot preleva biopsii şi se pot exciza endoscopic polipii colonici- ceea ce face din aceasta investigaţie nu numai un mod de detectare precoce a leziunilor canceroase, ci si de preventie a dezvoltării lor (prin excizia leziunilor cu potential malign- polipii)
• dacă la oricare din celelalte teste apare un rezultat pozitiv, se impune efectuarea colonoscopiei pentru confirmare/biopsiere/excizie de polipi

Pregatirea pentru colonoscopie se face folosind un anumit laxativ – indicat de medic – si care se ia cu o zi inaintea explorarii sau in doua prize, jumatate in seara de dinainte si jumatate in dimineata explorarii. Laxativul va produce diaree, scopul fiind curatarea cat mai buna a intestinului gros, pentru a avea o vizibilitate optima in timpul examinarii.

Examinarea se face sub anestezie usoara sau sedare, pacientului adminstrandu-i-se intravenos un medicament care induce relaxare. In timpul examinarii, pot aparea crampe abdominale si balonare.

Procedura dureaza intre 20 minute si o ora, in functie de starea pacientului, de bolile asociate, de elementele patologice gasite in timpul examinarii. In cazul in care se gasesc polipi, ulceratii, inflamatie sau tumora, medicul va preleva biopsii (mici fragmente de tesut) care vor fi examinate apoi pentru a vedea tipul de celule care apar si, mai ales, daca acestea sunt maligne (canceroase) sau nu.

De asemenea, in timpul colonoscopiei se pot exciza in intregime polipii colonici (acestia fiind de multe ori precursori ai cancerului), evitandu-se astfel transformarea lor in cancer sau / si o interventie chirurgicală.

După explorare, pacientii se trezesc si pot merge singuri, insa este de preferat sa fie insotiti de cineva pana acasa, sedativele diminuand reflexele si capacitatea de concentrare (similar cu alcoolul) si inducand amnezie. De asemenea, pacienţilor li se interzice sa conduca in ziua efectuarii colonoscopiei, dupa administrarea sedativelor.

(Materialul a fost publicat si in editia online a Romania Libera)