În 2009, Parlamentul European propunea organizarea unor acţiuni anuale care să atragă atenţia asupra fenomenului obezităţii. Astfel, din 2010, a treia sâmbătă din luna mai a devenit Ziua Europeană a Obezităţii, dată marcată prin diferite manifestaţii în ţările UE.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în 2008, 51% dintre adulţii români erau supraponderali, iar 19,1 % obezi, iar cifrele sunt în creştere (nu numai în România, ci şi la nivel global). Aceste date pesimiste sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât obezitatea începe să se manifeste de la vârste foarte mici.
Ce este obezitatea?
“Obezitatatea este considerată, din punct de vedere medical, o boală cronică”, spune Mihaela Ursache, medic nutriţionist la Delta Hospital. „Se caracterizează printr-o acumulare excesivă de ţesut adipos şi se asociază cu mai multe complicaţii metabolice: diabet zaharat şi dislipidemii (adică anomalii ale nivelului de lipide din sânge), boli cardio-vasculare (hipertensiune arterială, boală cardiacă ischemică, infarct şi accident vascular cerebral), tulburări respiratorii, articulare şi anumite forme de cancer”, a mai adăugat aceasta.
Principala cauză a obezităţii este aportul caloric excesiv, neadaptat la necesarul energetic al organismului. Astfel, balanţa energetică dintre aport şi arderi este dezechilibrată. Alte cauze includ mâncatul haotic (supraalimentaţia), cu alimente şi bauturi cu un aport caloric mare şi lipsa unui orar al meselor – de exemplu, principala masă a zilei este seara. Toate aceste scăpări, combinate cu un stil de viaţă sedentar, sunt câteva elemente care duc încet şi sigur spre obezitate. Este adevărat că obezitatea apare şi din alte cauze (neuroendocrinologice, din cadrul unor boli genetice sau datorate unor medicamente), dar procentul acestora este foarte scăzut – sub 5%.
Necesarul caloric zilnic
Necesarul caloric zilnic variază în funcţie de activităţile zilnice. O persoană sedentară are un necesar caloric de 25 kcalorii pe kilogram (totalul situându-se între 1500 şi 1900 kcalorii/zi), iar o persoană activă, aproximativ 35 kcalorii pe kilogram (intre 2100 si 2700 kcalorii/zi).
La copii, necesarul energetic raportat la greutate este mai mare, mai ales în primii ani de viaţă, fiind concentrat pentru creşterea şi dezvoltarea întregului organism. Acesta variază în funcţie de vârstă şi sex: 1300 kcalorii în primii 3 ani de viaţă, 1700 kcalorii între 4-6 ani, 2400 între 7 şi 10 ani, 2800 între 15 şi 18 ani pentru băieţi şi 2100 kcalorii pentru fete.
Ce presupune o alimentaţie echilibrată
“O alimentaţie echilibrată nutriţional conţine un aport caloric adecvat necesarului organismului, care să ofere toţi nutrienţii necesari, în proporţiile optime – glucide 50-55 %, lipide 25-30 % şi proteine 10-15% din totalul caloriilor”, spune medicul Mihaela Ursache.
Este important de ştiut că nu toate tipurile de grăsimi sunt nocive: avem nevoie şi de ele în alimentaţia zilnică. Acizii graşi sunt compuşii lipidici care stau la baza lipidelor alimentare, fiind clasificaţi în funcţie de structura lor, în acizi graşi saturaţi (aportul lor trebuie limitat la sub 7% din totalul caloric – provin din produsele animale şi uleiuri vegetale de cocos şi palmier), acizi mononesaturaţi şi polinesaturaţi. Acizii graşi mononesaturati sunt prezenţi în uleiul de masline şi uleiul de avocado sau de migdale, iar cei polinesaturaţi Omega 3 au ca surse peştele, uleiul de peşte, uleiul de soia şi de rapiţă. Acizii graşi polinesaturaţi Omega 6 se găsesc în uleiul de soia, de germeni de grâu şi de floarea-soarelui.
Mesele zilnice trebuie în primul rând să fie echilibrate caloric. Apoi, să fie luate la intervale de maxim 3,5 – 4 ore, cu distribuţie în 3 mese principale şi una-două gustări. Prima masa ar trebui să fie luată în prima oră de la trezire, iar ultima, cu 3-4 ore înainte de culcare. Gustările pot fi un fruct sau un iaurt, un amestec de oleaginoase în cantitate moderată (maxim 30 de grame – alune, migdale, fistic, câţiva biscuiţi din făină integrală).
Copiii ar trebui să aibă un regim care să includă alimente din toate grupele – carne sau peşte, ouă, lactate, fructe, legume şi cereale, pâine, lipide vegetale. Alimentele intens procesate, precum produsele de tip fast-food, de patiserie, care conţin în exces zahăr şi grăsimi hidrogenate, ori băuturile carbogazoase hipercalorice ar trebui reduse la minim din alimentatia zilnică a copiilor.
Când e cazul să îţi faci griji în legătură cu greutatea ta?
“O creştere în greutate de aproximativ 5 kilograme peste greutatea ideală impune luarea de măsuri pentru a preveni acumularea în continuare a kilogramelor”, ne sfătuieşte medicul nutriţionist Mihaela Ursache. “Este mult mai uşor să luăm măsuri înainte de a ajunge la obezitate, când opţiunile sunt restrânse”, a adăugat aceasta.
Din păcate, dieta ideală nu există – există în schimb necesitatea de a supraveghea în mod continuu alimentaţia proprie (împreună cu un medic, în cazul în care există o predispoziţie spre luarea în greutate), prin respectarea indicaţiilor de mai sus. Dacă reuşim să ne educăm în privinţa dietei zilnice, menţinerea greutăţii la un nivel normal nu ar trebui să fie o problemă.
