Dieta mediteraneana incurajeaza utilizarea zilnica a resurselor de proteine vegetale, consumul uleiului de masline, al legumelor si fructelor, al iaurturilor si branzeturilor.

De asemenea, dieta permite consumul de carne de pasare, oua, peste si dulciuri – in cantitate moderata. Persoanele care urmeaza aceasta dieta pot consuma si carne rosie (cum ar fi porc sau vita), insa doar o data pe luna.

Numarul de calorii consumat de o familie din Creta este relativ mare si asemanator cu cel al unei familii din SUA, insa difera grupele alimentare si sursele principale de calorii.

Pe parcursul dietei, se recomanda consumul a 6 pahare de apa zilnic. In ceea ce priveste alcoolul, este permis consumul moderat de vin.

Reducerea incidentei diabetului zaharat de tip 2 cu ajutorul dietei mediteraneene

Incidenta in crestere a diabetului zaharat de tip 2 la nivel mondial, in stransa legatura cu modelele vestice de dieta, cu sedentarismul si obezitatea, reprezinta o problema importanta de sanatate publica.

Modificarile stilului de viata reprezinta masuri eficiente de preventie a diabetului zaharat, iar scaderea ponderala este principalul predictor al succesului.

Cinci studii clinice care au evaluat efectele unor diete sanatoase consecrate care implica restrictie calorica, conjugate cu activitate fizica crescuta la persoanele cu toleranta alternate la glugoza (“prediabet”) au demonstrat scaderea riscului aparitiei diabetului zaharat cu 30-70%.

Modificarile stilului de viata reduc incidenta diabetului zaharat la persoanele cu risc crescut de dezvoltare a acestei boli. In patru dintre studiile clinice s-a constatat scaderea ratei diabetului, fiind asociate cu o scadere ponderala substantiala.

Dietele bogate in legume si sarace in carne rosie si produse lactate nedegresate sunt asociate cu risc scazut de dezvoltare a diabetului zaharat, in timp ce dietele care sunt bogate in carne rosie, alimente procesate, cereale rafinate si dulciuri implica un risc mai mare de dezvoltare a diabetului.

Dieta traditionala mediteraneana se caracterizeaza printr-un consum mare de legume, leguminoase, cereale, fructe, alune si ulei de masline, printr-un consum moderat de peste si vin si prin consumul scazut de carne rosie si procesata si de produse lactate nedegresate. Aceasta dieta este recunoscuta ca fiind un model de dieta sanatoasa.

Dintre studiile clinice mentionate anterior, doua au sugerat o incidenta mai scazuta a diabetului zaharat cu cresterea aderentei la dieta mediteraneana pentru persaonele sanatoase anterior sau persoanele care au suferit un IM.

Recent, un alt studiu a aratat ca, in comparatie cu o dieta saraca in grasimi, dieta mediteraneana a permis un control glicemic mai bun si a intarziat nevoia de tratament medicamentos antidiabetic la pacientii diagnosticati recent cu diabet zaharat.

Cu toate acestea, rolul dietei mediteraneene in prezenta diabetului zaharat nu a fost documentat pana acum printr-un studiu clinic.

In consecinta, cercetatorii spanioli au comparat efectul asupra incidentei diabetului zaharat a trei interventii nutritionale fara restrictii calorice: o dieta saraca in grasimi (dieta control), o dieta mediteraneana imbogatita cu ulei de masline virgin si o dieta mediteraneana imbogatita cu diverse tipuri de alune.

Acest studiu a evaluat efectele a doua diete mediteraneene suplimentate fie cu ulei de masline, fie cu alune, in comparatie cu o dieta controlata saraca in grasimi, asupra bolilor cardiovaculare si a altor boli cronice, la persoanele cu risc cardiovascular sporit.

Grupurile analizate au fost barbati de 55-80 de ani si femei de 60-80 de ani fara patologie cardiovasculara anterioara dar avand cel putin trei factori de risc cardiovascular precum  fumat, HTA, HLP, dislipidemie (nivel ridicat al grasimilor in sange) ori supraponderabilitate si antecedente heredo-coaterale cardiovasculare precoce (cum ar fi evenimentul cardiovascular la o varta a tatalui mai mica de 55 de ani si a mamei mai mica de 60 de ani). Din studiu au fost exclusi pacientii cu istoric alergenic la alune sau ulei de masline.

Participant la studiu au urmat un program care promova dieta mediteraneana, urmand instructiuni care presupuneau:

1. Folosirea din abundenta a uleiului de masline la gatit si salate
2. Un consum crescut de fructe, legume, leguminoase si peste
3. Reducerea consumului total de carne, recomandandu-se consumul de carne alba in loc de carne rosie sau procesata
4. Prepararea unor sosuri in casa, din rosii, usturoi si condiment, cu ulei de masline pentru asezonarea legumelor, pastelor, orezului si altor feluri de mancare
5. Evitarea untului, a smantanii, a alimentelor de tip fast food, a dulciurilor, a produselor de patiserie si a bauturilor dulci.
6. In cazul persoanelor care consuma alcool, s-a recomandat un consum moderat de vin rosu.

Participantii au primit portii gratuite, fie de ulei de masline virgin (1 litru / saptamana), fie diferite tipuri de alune (30gr / zi).

Pe de alta parte, participantilor care au urmat dieta saraca in grasimi li s-a recomandat sa reduca toate tipurile de grasimi, atat animale, cat si vegetale. Restrictia calorica nu a fost impusa si nici nu a fost promovata activitatea fizica in mod specific.

Obiective:

Dieta are urmatoarele obiective:

• sa stabileasca un raport dintre acizii grasi monosaturati si cei saturati mai mare de 2
• consum mare de ulei de masline, de circa 20 gr la fiecare 1.000 de calorii consumte
• consumul a circa 10 grame de alune  la 1000 de calorii consumate
• aceeasi incarcatura calorica si in cazul consumului de fibre alimentare (14gr).

 

Dieta include

• Fructe si legume – mai mult de cinci portii pe zi
• Leguminoase – mai frecvent de 2 ori pe saptamana
• Fructe de mare – mai mult de 100 grame / zi
• Vin rosu – moderat, circa 3 pahare pe saptamana la consumatorii de vin

In urma acestui regim, au rezultat o scadere ponderala substantiala (2,5%) si activitatea fizica efectuata de pacienti (fara a le fi impusa in cadrul studiului) a contribuit la consumul a 395 de kilocalorii pe zi. In acest caz, modificarile greutatii corporale si ale activitatii fizice nu au reprezentat obiective ale interventiei, dar au fost evaluate datorita asocierii lor binecunoscute cu diabetul zaharat.

Obiectivul primar: diabetul zaharat nou-descoperit (diagnosticare prin testul de toleranta la glucoza orala sau prin toleranta la al doilea test al glicemiei, pentru confirmare)

La grupurile care au urmat dieta mediteraneana, incidenta diabetului zaharat a scazut cu 52%

In grupul de control, subiectii care au dezvoltat diabet zaharat au prezentat o crestere ponderala medie de 1,8 +/- 3,3 kg. In cazul persoanelor care nu au dezoltat diabet zaharat s-a constatat o scadere ponderala medie de 1,1 +/- 4,4 Kg.

Riscul diabetului zaharat a fost redus cu 51 si 52%  prin dietele mediteraneene imbogatite cu ulei de masline virgin si, respectiv, cu alune, in comparatie cu dieta controlata, in care au fost oferite  sfaturi cu privire la o dieta saraca in grasimi.

Studiul confirma faptul ca interventiile asupra stilului de viata pot reduce substantial incidenta diabetului zaharat la persoanele cu risc inalt de a dezvolta aceasta boala.

In concluzie, prin studiul interventional prin nutritie s-a demonstrat faptul ca o dieta traditional mediteraneana fara restricii calorice, imbogatita cu alimente bogate in grasimi de origine vegetala, a redus incidenta diabetului zahara la persoanele cu risc cardiovascular important, dupa un interval de monitorizare de patru ani. In studiul efectuat in Spania, reducerea riscului de  dezvoltare a diabetului zaharat a aparut in absenta modificarilor semnificative ale greutatii sau activitatii fizice.

Incarcarea crescuta cu grasimi nesaturate a dietelor mediteraneene a avut probabil un rol important in scaderea riscului aparitiei diabetului zaharat.

De aici rezulta rolul protector al uleiului de masline si alunelor in ceea ce priveste aparitia diabetului zaharat, intrucat ambele diete mediteraneene au fost asociate cu o glicemie a la jeune imbunatatita in cazul subiectilor diabetic si cu scaderea rezistentei la insulin la cei fara diabet zaharat dupa o perioada de 3 luni, ambele in absenta scaderii ponderale.

In acelasi studiu a fost observata o scadere a biomarkerilor inflamatori din circulatie pentru ambele grupuri care au urmat dieta mediteraneana. Intrucat un grad scazut de inflamatie se poate asocial cu etropatogenia diabetului zaharat, sinergia dintre proprietatile anti-inflamatoare ale dietei mediteraneene si cele specifice uleiului de masline virgin si alunelor ar putea fi relevante pentru scaderea riscului de diabet zaharat.

In ceea ce priveste consumul de alune, studiile arata ca aportul obisnuit se asociaza invers proportional cu riscul ulterior de a dezvolta diabet zaharat la femei, dar nu si la barbati.

Ambele diete mediteraneene, in special cea cu alune, au avut efect favorabil asupra sindromului metabolic, in comparatie cu dieta de control, dupa o perioada de interventie de 1 an.

Studiul efectuandu-se pe o populatie cu varsta medie inaintata si patologie cardiovasculara, nu se poate extrapola la populatii mai tinere si mai sanatoase.

In concluzie:

Dieta mediteraneana fara restrictii calorice, bogata in grasimi nesaturate, poate fi un instrument in prevenirea diabetului. Deoarece alte studii au demonstrat ca beneficiile modificarii stilului de viata asupra reducerii ricului de a dezvolta diabet zaharat depasesc momentul final al interventiei active , educarea populatiei in vederea adaptarii unei diete mediteraneene s-ar putea dovedi o abordare sigura privind sanatatea publica pentru a intarzia sau a preveni dezvoltarea diabetului zaharat, precum si a altor boli cronice.

In SUA, s-a demonstrat o scadere a mortalitatii generale, scaderea riscului bolii Parkinson si a bolii Alzheimer. De asemenea, dieta ofera si protectie UV si determina scaderea tensiunii arteriale.

Pe de alta parte, sunt necesare studii suplimentare cu privire la elucidarea mecanismelor care duc la scaderea riscului de a dezvolta diabetul zaharat, independent de scaderea ponderala.

Dieta mediteraneana necesita activitati fizice regulate. In plus, cei care urmeaza aceasta dieta trebuie a consume vegetale, fructe proaspete ca desert, ulei de masline ca principal sursa de grasimi, lactate (branzaturi si iaurt), peste si pui in cantitati mici si moderate, de la 0 la 4 oua pe saptamana, carne rosie in cantitati scazute, vin in cantitati mici.